În calitate de raportor din umbră al Grupului PPE în Comisia TRAN pe avizul privind propunerile Parlamentului European pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2028–2034, am lucrat pentru a garanta ca transporturile și turismul – motoarele mobilității, competitivității și conectivității Uniunii Europene – să rămână o prioritate strategică în noul buget
Ce am propus și am obținut pentru TRAN:
⦁ Apărarea și consolidarea Mecanismului pentru Interconectarea Europei (CEF-Transport):
⦁ Am obținut menținerea CEF ca instrument independent, fără a fi absorbit de noul Fond European pentru Competitivitate (ECF);
⦁ Am cerut creșterea semnificativă a bugetului CEF-Transport, pentru a asigura investiții stabile în infrastructuri transfrontaliere și eliminarea blocajelor;
⦁ Am subliniat că TEN-T are nevoie de 845 miliarde EUR până în 2040, iar completarea sa ar genera un plus de 467 miliarde EUR la PIB-ul UE până în 2050.
- Mobilitate militară – o prioritate EPP:
⦁ Am obținut recunoașterea importanței creșterii bugetului pentru mobilitate militară (de 10 ori mai mare față de actualul CFM);
⦁ Am cerut o strategie comună UE–NATO pentru infrastructuri duale, esențială pentru securitatea Europei;
⦁ Am atras atenția că doar pentru cele 4 coridoare principale sunt necesare investiții de peste 70 miliarde EUR.
⦁ - Transporturi verzi, sigure și digitale:
⦁ Am cerut ca noul buget să finanțeze prioritar electrificarea transporturilor, infrastructurile pentru combustibili alternativi, precum și digitalizarea completă a transportului european;
⦁ Am introdus prevederi concrete privind siguranța rutieră, cerând alocări dedicate în MFF pentru atingerea obiectivului „Vision Zero” până în 2050 – RO pe primul loc în Europa la victime ale accidentelor rutiere – însă aici avem și o problemă de educație rutieră, mentalitate, nu doar infrastructura sau lipsa acesteia (pe alocuri) este o problemă;
⦁ Am propus investiții coordonate în logistica multimodală verde și în terminale de marfă moderne. - Sprijin pentru cercetare și inovație în transport:
⦁ Am inclus referințe la programe emblematice (Clean Aviation, SESAR 3, EU-Rail – proiecte comune public-privat);
⦁ Am subliniat rolul digitalizării și al noilor tehnologii (inclusiv hyperloop) pentru mobilitatea viitorului;
⦁ Am cerut fonduri pentru infrastructuri reziliente la schimbările climatice, adaptate noilor condiții meteorologice extreme. - Turismul european – recunoaștere instituțională:
⦁ Am inclus cererea pentru crearea unui program european dedicat turismului, cu o linie bugetară proprie în viitorul MFF;
⦁ Am propus o strategie europeană pentru turism sustenabil, cu obiective clare și coordonare între politici;
⦁ Am promovat ideea de digitalizare a turismului – platforme inteligente, bilete integrate, protejarea patrimoniului local și sprijin pentru IMM-uri din turism. - Coeziune și conectivitate:
⦁ Am susținut continuarea finanțării directe din Fondul de Coeziune pentru legăturile transfrontaliere între statele membre de coeziune;
⦁ Am introdus prevederi privind integrarea infrastructurii Ucrainei și Moldovei în rețeaua TEN-T, cu accent pe interoperabilitate feroviară și modernizarea punctelor de frontieră.
Concluzii
Transportul este coloana vertebrală a competitivității europene. Fiecare euro investit în infrastructură generează multiple beneficii economice, sociale și de securitate. De aceea, am apărat bugetul CEF și am cerut investiții masive în conectivitate, mobilitate și siguranță — pilonii unei Europe puternice și unite.
În Comisia TRAN, putem spune că suntem mulțumiți cu propunerea Comisiei, dar nevoile reale sunt de 4–7 ori mai mari. Munca totuși noastră a asigurat că vocea transporturilor se aude clar: Europa are nevoie de mai mult decât un buget — are nevoie de o viziune de conectare și protejare a continentului.
MFF pe scurt:
Viziunea generală a Comisiei Europene
Comisia propune cel mai mare buget multianual din istoria Uniunii Europene – aproape 2.000 miliarde euro, echivalent cu 1,26% din venitul național brut al UE.
Obiectivul central este de a oferi Uniunii un buget:
⦁ mai mare (pentru a putea răspunde crizelor și provocărilor externe);
⦁ mai inteligent (cu doar 16 programe, în loc de 52, pentru simplificare și eficiență);
⦁ mai concentrat pe priorități strategice (apărare, competitivitate, tranziție verde și digitală).
Principalele instrumente:
⦁ Fondul European pentru Competitivitate – 409 mld. euro, dedicat inovării, digitalizării și apărării;
⦁ Planurile de parteneriat naționale și regionale – 865 mld. euro, care vor integra fondurile de coeziune, sociale și agricole sub un cadru comun;
⦁ Global Europe Instrument – 200 mld. euro, pentru acțiunea externă și sprijinul pentru Ucraina.
Peste 35% din întregul buget va fi alocat pentru proiecte legate de climă și mediu.
- Agricultură și dezvoltare rurală:
a. Priorități
Politica Agricolă Comună (PAC) rămâne un pilon esențial, având ca obiective:
⦁ securitatea alimentară pentru 450 milioane de cetățeni europeni;
⦁ stabilitatea veniturilor fermierilor într-un context geopolitic și climatic tot mai volatil;
⦁ tranziția spre o agricultură mai verde, mai digitală și mai echitabilă.
b. Structura propusă
Comisia propune integrarea PAC în cadrul noilor Planuri de Parteneriat Naționale și Regionale, ceea ce înseamnă că sprijinul pentru agricultură va fi planificat și implementat împreună cu politica de coeziune și cea socială.
Acest model aduce simplificare administrativă, dar și riscuri politice, întrucât agricultura își pierde autonomia bugetară tradițională.
c. Cifre cheie
⦁ Buget total pentru planurile naționale și regionale: 865 miliarde euro;
⦁ 300 miliarde euro vor fi „protejate” (ringfenced) pentru plățile directe către fermieri;
⦁ 6,3 miliarde euro vor fi disponibile printr-un nou „mecanism de siguranță” (Unity Safety Net), pentru sprijin de urgență în caz de criză;
⦁ Se propune un sistem nou de plată pe hectar uniformizată, cu limite minime și maxime între statele membre, pentru o distribuție mai echitabilă.
d. Elemente de reformă
⦁ Un pachet pentru tinerii fermieri („starter pack”);
⦁ Reguli simplificate pentru plăți, controale și audituri;
⦁ O abordare mai integrată și verde, prin legătura cu Fondul pentru Competitivitate și programele de cercetare Horizon Europe.
e. Analiză critică
Propunerea este văzută drept modernizatoare, dar riscantă:
⦁ fermierii vor fi expuși unei mai mari interdependențe cu alte politici, ceea ce poate duce la incertitudine bugetară;
⦁ distribuția mai echitabilă între state poate însemna pierderi pentru țările cu alocări mari actuale (inclusiv România);
⦁ accentul pe obiective verzi ar putea aduce condiționalități suplimentare pentru fermieri, chiar dacă regulile par simplificate. - Politica de coeziune
a. Principii generale
Coeziunea rămâne „în centrul viitorului UE”, cu un buget de aproximativ 450 miliarde euro, incluzând și componentele pentru pescuit și dezvoltare rurală.
Comisia promite că nicio regiune nu va fi lăsată în urmă, dar trece la o abordare mult mai integrată:
⦁ fondurile de coeziune, sociale și rurale vor fi gestionate prin aceleași planuri de parteneriat;
⦁ accentul se mută de la reguli tematice stricte la flexibilitate și adaptare regională;
⦁ o sumă minimă garantată de 218 miliarde euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate;
⦁ fond suplimentar de 20 miliarde euro pentru solidaritate și 10 miliarde euro pentru cooperare teritorială (Interreg).
b. Rate de cofinanțare
Vor fi diferențiate în funcție de nivelul de dezvoltare al fiecărei regiuni, menținându-se sprijinul mai consistent pentru regiunile cu PIB sub 75% din media UE.
c. Analiză critică
⦁ Comisia propune o coerență mai mare între investițiile publice și reforme, dar acest lucru implică o centralizare mai puternică a deciziilor;
⦁ dispariția programelor separate (FEDR, FSE+, FEADR) în favoarea unui mecanism unic poate genera tensiuni între ministere și nivelurile administrative;
⦁ Parlamentul European și statele membre vor insista probabil că gestionarea partajată și principiul subsidiarității să fie menținute;
⦁ pentru țări ca România, cu un grad mare de dependență de fondurile de coeziune, noua structură reprezintă o provocare de coordonare administrativă și de negociere politică pentru a asigura continuitatea finanțării regionale. Concluzii politice
⦁ Noul CFM marchează o schimbare de paradigmă: de la un buget „al solidarității” (bazat pe agricultură și coeziune) la un buget „al competitivității și securității strategice”.
⦁ Agricultura și coeziunea rămân importante, dar devin parte a unui cadru unificat de investiții, pierzând vizibilitate politică în fața noilor priorități – competitivitate, apărare, digitalizare.
⦁ Statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, vor fi principalii actori ai negocierii pentru a menține echilibrul între noile ambiții europene și vechile mecanisme de solidaritate.