Europa are nevoie de oameni pregătiți, protejați și capabili să lucreze într-o piață europeană care se schimbă rapid. În sănătate discutăm despre lipsa personalului, în mobilitatea muncii despre drepturile și competențele lucrătorilor, iar în mediul digital despre protejarea unei generații care va intra pe piața muncii într-o economie profund influențată de inteligența artificială.
1. Criza forței de muncă din sănătate
Raportul referitor la un plan al UE pentru criza forței de muncă din domeniul sănătății: sustenabilitatea sistemelor de îngrijire a sănătății și condițiile de angajare și de muncă din sectorul sănătății este un raport de inițiativă al Parlamentului European, elaborat în comun de comisiile EMPL și SANT din PE. Eu sunt membru în EMPL. Acest Plan nu creează direct o nouă legislație, ci stabilește poziția politică a Parlamentului și solicită un răspuns european la deficitul de personal medical și la deteriorarea condițiilor de muncă din sector.
- Putem construi spitale noi, putem cumpăra aparatură de ultimă generație și putem investi miliarde în sănătate. Dar toate acestea depind, în fiecare zi, de medicii, asistenții și ceilalți profesioniști care sunt lângă pacient.”
- Pentru România, problema are o dimensiune aparte. Am investit în formarea medicilor și asistenților, dar o parte importantă a acestei resurse umane lucrează astăzi în alte state europene. Mobilitatea este un drept european și trebuie protejată. În același timp, trebuie să discutăm despre cum facem profesiile medicale mai atractive, cum păstrăm personalul, cum îmbunătățim condițiile de muncă și cum permitem celor care doresc să revină să o facă în condiții profesionale bune.
- Aici apare și legătura cu educația: Europa trebuie să formeze suficienți profesioniști pentru propriile nevoi și să anticipeze necesarul de competențe, nu să reacționeze atunci când spitalele nu mai găsesc personal.
- Criza sistemelor de sănătate nu mai este numai o problemă de infrastructură sau de bani. Este, din ce în ce mai mult, o criză a resursei umane – ca multe alte domenii de activitate.
2. Pachetul privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă – În data de 15 Septembrie, Comisia a publicat Pachetul privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă, cu 5 propuneri legislative. Piața Unică funcționează foarte bine pentru bunuri; acest pachet încearcă să o facă să funcționeze mai bine și pentru oameni, competențele și drepturile lor.
Dimensiunea problemei este foarte mare: aproximativ 14 milioane de cetățeni UE trăiesc sau lucrează pe termen lung într-un alt stat membru, există aproximativ 1,9 milioane de lucrători transfrontalieri și 3,64 milioane de lucrători detașați.
- Pentru România, acest dosar este deosebit de relevant tocmai pentru că avem o comunitate foarte numeroasă de cetățeni care lucrează în alte state membre.
- Piața Unică nu poate fi completă dacă bunurile circulă mai ușor decât oamenii și competențele lor. Astăzi putem transporta o ciocolată din România în Belgia fără să ne întrebăm dacă va fi recunoscută la frontieră. Dar un electrician, un inginer sau un fizioterapeut român poate încă întâmpina dificultăți pentru ca pregătirea și competențele sale să fie înțelese și recunoscute într-un alt stat membru. Acest pachet încearcă să schimbe exact acest lucru: competențele, calificările și drepturile sociale trebuie să poată circula odată cu omul.
- Portabilitatea competențelor: diplomele, calificările și competențele vor putea fi digitalizate, verificate și comparate mai ușor între statele membre. Este important inclusiv pentru micro-certificări și pentru românii care vor să lucreze sau să revină în România.
- Pașaportul european de Securitate socială: digitalizarea documentelor privind drepturile de securitate socială, inclusiv A1, pentru mai puțină birocrație și verificări mai rapide atunci când oamenii lucrează în alt stat membru.
- Recunoașterea calificărilor: proceduri mai rapide și mai digitale pentru profesiile reglementate și un cadru mai coerent pentru recunoașterea calificărilor profesioniștilor din afara UE.
- Întărirea Autorității Europene a Muncii (ELA): este una dintre componentele importante politic ale pachetului.
- Autoritatea va avea un rol consolidat în cooperarea dintre inspectoratele naționale, inspecțiile transfrontaliere și aplicarea efectivă a drepturilor lucrătorilor mobili. Pentru România este esențial: milioanele de români care muncesc în alte state membre trebuie să aibă nu doar drepturi prevăzute pe hârtie, ci și instituții capabile să se asigure că acestea sunt respectate. În plus, primul director executiv al ELA este românul Cosmin Boiangiu, ceea ce oferă României și o vizibilitate instituțională importantă la nivel european. – acesta se află la al doilea mandat.
- Europa are piață unică pentru mărfuri și capital. Trebuie să avem o piață unică funcțională și pentru competențe. Pentru România, miza este dublă: protejarea românilor care lucrează în Europa și crearea condițiilor pentru ca experiența lor să poată reveni acasă. Este importantă și ideea de mobilitate de întoarcere. Comisia spune explicit că experiența acumulată în alt stat trebuie să poată fi adusă înapoi în regiunea de origine.
3. Copiii, social media și inteligența artificială
AI: Europa vrea dezvoltare, dar cu control asupra riscurilor
- Președinta Comisiei a definit AI drept una dintre marile schimbări structurale ale momentului. Mesajul său a fost dublu: Europa trebuie să rămână în cursa tehnologică, să își dezvolte capacitatea de calcul și propriile companii, dar trebuie în același timp să gestioneze riscurile modelelor foarte avansate. AI Act rămâne cadrul de protecție, iar Comisia vrea cooperare internațională pentru evaluarea modelelor, verificare, avertizare timpurie și securitate AI.
- Foarte important pentru activitatea noastră: Comisia identifică cinci sectoare prioritare pentru aplicarea AI industriale: sănătate, transport, agroalimentar, industria avansată, apărare și spațiu. În sănătate, mesajul este foarte clar: AI trebuie să îi ajute pe medici, nu să îi înlocuiască.
- Kids Act – Actul privind copii- schimbarea majoră anunțată de Comisie
Aici avem una dintre cele mai concrete inițiative anunțate în SOTEU. Comisia pregătește Kids Act, plecând de la premisa că protecția trebuie diferențiată în funcție de vârstă.
Propunerea anunțată de Ursula von der Leyen este:
- sub 13 ani, fără acces la social media;
- între 13 și 15 ani, numai conturi limitate, create și supravegheate de părinți, cu funcționalități și timp de utilizare restricționate;
- sub 15 ani, fără cont personal;
- între 15 și 18 ani, platformele vor avea obligații de „safe design”.
Poate cea mai importantă schimbare de filozofie este inversarea sarcinii probei: platformele vor trebui să demonstreze că produsele lor sunt sigure pentru minori. Comisia vizează explicit funcțiile care creează dependență, recomandarea progresivă de conținut extrem și utilizarea fotografiilor fetelor pentru imagini sexualizate generate cu AI.
- În paralel cu inițiativa anunțată de Președinta Comisiei Europeane prin viitorul Kids Act, Parlamentul European a făcut deja un pas important. Chiar ieri, am adoptat în plen raportul privind impactul rețelelor sociale și al mediului online asupra tinerilor.
- Raportul pornește de la o realitate care nu mai poate fi ignorată. Copiii petrec tot mai mult timp în mediul online și sunt expuși unor riscuri precum cyberbullying-ul, conținutul sexualizat, presiunea asupra imaginii corporale, promovarea automutilării, dar și mecanismele algoritmice și funcțiile platformelor concepute pentru a menține utilizatorii cât mai mult timp online.
Cele două demersuri merg, așadar, în aceeași direcție. Parlamentul European a stabilit deja o poziție politică foarte clară privind necesitatea unei protecții mai puternice a minorilor în online, iar Comisia Europeană vine acum cu angajamentul de a transforma această direcție în reguli concrete prin Kids Act.
Pentru mine, principiul este simplu: nu discutăm despre scoaterea copiilor din lumea digitală și nici despre oprirea tehnologiei. Discutăm despre responsabilitate. Un copil nu poate fi tratat de o platformă ca un adult. Avem nevoie de reguli adaptate vârstei, de protecție împotriva mecanismelor care creează dependență și de o responsabilitate mult mai mare a platformelor pentru produsele digitale pe care le oferă minorilor.
Concluzia comună a celor 3 puncte: Sănătatea, mobilitatea muncii și protecția copiilor în mediul digital par trei subiecte diferite. În realitate, toate vorbesc despre același lucru: cum protejăm oamenii într-o Europă care se schimbă foarte repede. Avem nevoie de medici și asistenți, de lucrători ale căror drepturi și competențe sunt recunoscute oriunde în Uniune și de copii care să intre pregătiți, nu vulnerabilizați, în economia digitală. Tehnologia trebuie să lucreze pentru oameni, iar piața unică trebuie să funcționeze și pentru oameni.