Cooperarea dintre România, Bulgaria și Grecia pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare pe axa nord–sud confirmă necesitatea unei priorități pe care am susținut-o și în Parlamentul European: o conectivitate mult mai puternică între Marea Egee, Marea Neagră, Dunăre și frontiera estică a Uniunii Europene.
Nu discutăm doar despre posibilitatea de a ajunge mai repede din România în Grecia. Discutăm despre construirea unei infrastructuri europene coerente, care să servească simultan economia, transportul de mărfuri, reziliența lanțurilor de aprovizionare și mobilitatea militară.
România, Bulgaria și Grecia pregătesc candidaturi comune la apelul CEF 2026, inclusiv în cadrul Pachetului pentru Mobilitate Militară. Proiectele sunt concentrate în special pe coridorul european Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee și pe conexiunile TEN-T aferente.
Ce se întâmplă concret
Cooperarea celor trei state are deja un cadru instituțional. În decembrie 2025 a fost semnat Memorandumul privind cooperarea transfrontalieră consolidată, prin care a fost creată Platforma Coridorului Marea Neagră–Marea Egee. Comisia Europeană a arătat explicit că obiectivul este accelerarea modernizării și interoperabilității conexiunilor feroviare, rutiere și pe căi navigabile interioare, cu efecte asupra mobilității, comerțului și securității regionale.
În actualul apel CEF sunt avute în vedere inclusiv proiecte pentru autostrada Veliko Târnovo–Nikolaevo–Maritsa, extinderea infrastructurii spre frontiera bulgaro-elenă și electrificarea legăturii feroviare dintre Podul Dunării și triajul Ruse. O parte dintre acestea intră explicit în componenta de mobilitate militară.
Acest lucru este important pentru România deoarece dezvoltă o axă nord–sud care leagă infrastructura românească și Dunărea de Bulgaria și de porturile și infrastructura Greciei.
Ce am propus în Parlamentul European
În negocierile privind viitorul Mecanism pentru Interconectarea Europei – CEF/MIE 2028–2034, am depus amendamente pentru ca această logică de conectivitate să fie reflectată în viitoarea legislație europeană.
Am urmărit două obiective.
Primul este consolidarea legăturii dintre coridorul Balcanii de Vest–Mediterana de Est și coridorul Marea Baltică–Marea Neagră–Marea Egee.
Al doilea este continuarea acestei conectivități către frontiera estică a Uniunii, prin legături transfrontaliere eligibile în cadrul TEN-T:
- Varna–Constanța, între Bulgaria și România;
- conexiunile feroviare transfrontaliere România–Republica Moldova;
- conexiunile feroviare transfrontaliere România–Ucraina.
În urma discuțiilor tehnice cu Comisia Europeană, propunerea este ca anexa CEF să respecte strict metodologia juridică privind secțiunile TEN-T transfrontaliere eligibile, iar obiectivul strategic mai larg privind conectivitatea Mării Negre și legătura dintre cele două mari coridoare europene.
Poziția PPE
Amendamentele pe care le-am propus au devenit poziția PPE în Comisia pentru transport și turism a Parlamentului European – TRAN.
Mențin în același timp legătura cu echipa PPE care negociază dosarul CEF/MIE la nivelul Parlamentului European, pentru ca această prioritate să fie susținută pe parcursul negocierilor.
Mesajul nostru este că infrastructura din sud-estul Europei și de la Marea Neagră trebuie privită diferit după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Nu mai putem planifica infrastructura europeană doar pe criteriul fluxurilor comerciale existente. Trebuie să ținem cont de securitate, de rutele alternative, de mobilitatea militară și de capacitatea Uniunii de a ajunge rapid la frontiera sa estică.
De ce este important pentru România
- Pentru România, această abordare poate schimba poziția țării în rețeaua europeană de transport.
- Avem Portul Constanța, Dunărea și frontiere directe cu Ucraina și Republica Moldova. Spre sud avem Bulgaria și, prin aceasta, accesul către Grecia și Marea Egee.
- Dezvoltarea simultană a acestor legături poate crea o axă strategică Marea Egee–Bulgaria–România–Marea Neagră–Ucraina–Republica Moldova.
- Importanța este dublă: Economic, înseamnă noi rute pentru mărfuri, acces mai bun la porturi, reducerea blocajelor și o conectare mai bună a României la sudul Europei. Strategic, înseamnă infrastructură dual-use și rute alternative pentru deplasarea rapidă a echipamentelor și forțelor către flancul estic. Faptul că actualul apel CEF include proiecte ale celor trei state chiar în Pachetul pentru Mobilitate Militară arată că această dimensiune este deja una concretă, nu teoretică.